Communicate de presă

Câteva amintiri şi date istorice despre localitatea Balneară Buziaş, începând din anul 1369
1369
: Pentru prima dată regele Ludwig cel Mare aminteşte de Buziaş1435: Cele mai vechi date despre Buziaş le-a amintit cronicarul magistrat Thuróczi János (1435-1489).Buziaşul a fost cunoscut, în această perioadă sub numele de Buzuş, Bozaş, Bozia, Beziaş.1699: Turcii au ocupat aceste locuri vreme de 164 de ani.1718: Buziaşul aparţinea de Chevereşu Mare, fiind un simplu cătun la poalele dealului Silagiu.1725: S-a construit prima biserică greco-catolică din lemn, care a rezistat o sută de ani.1774: A luat fiinţă prima şcoală elementară românească.1783: A luat fiinţă comuna nemţească Bacova.1785: Preotul ortodox Zamfir Popoviciu a devenit paroh al Bisericii Ortodoxe.1809: Doctorul Johann Bernhart Lindenmayr descoperă izvoarele tămăduitoare cu apă. El deținea și informații legate de geologie1811: Şi-au făcut apariţia primii bolnavi la tratamentul balnear.1817: S-a făcut sistematizarea Buziaşului.1818: S-a făcut harta localităţilor şi numerotarea caselor.1825: Apare prima carte funciară la Buziaş.1825: După plecarea turcilor, în Buziaş locuiau 15 familii de români cu numele Drgăgănescu, 13 - Selea, 9 . Foale, 9 - Cristea, 5 - Giuca, 4 - Marta.1835: Primul cabinet particular - medic balneolog dr. Wilhelm Tauber.1836: Peste 200 de persoane au murit de holeră, la Bacova.1839: Preotul Nicolae Iancoviciu a sfinţit biserica ortodoxă-română.1840: Prefectura din Ciacova a instalat primul funcţionar la Buziaş.1840: Atunci trăiau în Buziaş circa 500 de catolici. Episcopia din Cenad a aprobat primul capelan, care a fost Petrik Roman.1842: A decedat soţia doctorului Gheorghe Ciocârlan, medic balneolog. Ea a fost înmormântată în curtea casei unde este actualul muzeu, pe strada Avram Iancu.1847: S-a sfinţit prima casă de rugăciuni romano-catolică la Buziaş, situată pe strada Florilor între hotel şi pod, unde a fost ulterior Clubul Băilor şi biblioteca.1848: La Buziaş au fost 1.700 de locuitori (43,4 la sută - români; 22,5 la sută - maghiari; 18,7 la sută - germani; 14,3 la sută - slovaci şi cehi).1848: A decedat doctorul Gheorghe Ciocârlan. Medicul balneolog a fost înmormântat lângă soţia sa, în curtea casei unde locuia, pe strada Avram Iancu colţ cu Strada Florilor (actualul muzeu balnear). Dorinţa medicului a fost să fie înmormântat aproape de izvoarele cu apă minerală.1849: În locul său a fost instalat medicul balneolog dr. Adolf Rudolf Cornelius Witter din Ciacova, venit la Buziaş.1854: Localitatea Buziaş a devenit plasă.1861: Nicolae Savu devine primar al Buziaşului până în anul 1972.1861: Adam Mihailovici a devenit preot la biserica ortodoxă-română din Buziaş.1870: Se realizează prima baie cu oglinzi, pe strada Avram Iancu.1874: Are loc sfinţirea bisericii romano-catolice.1875: Treford Augustin, ministrul Culturii şi Cultelor din Austro-Ungaria, a venit pentru prima dată la Buziaş. În anul următor au început şantierele Bazarului - Hotel, Colonadele, modernizarea izvoarelor Iosif şi Mihail şi s-au plantat în continuare platani în localitate.1875: În Buziaş trăiau circa 2.000 de persoane, dintre care 40 la sută erau români.1880: S-au început lucrările la prima linie ferată Timişoara - Buziaş.1881: A luat fiinţă prima formaţie de pompieri voluntari care a aparţinut de biserica romano-catolică din Buziaş.1883: Din donaţiile locuitorilor din Buziaş s-a realizat bustul din bronz a lui Treford Augustin. Acesta a fost instalat în parc, pe locul unde se află acum statuia lui Mihai Eminescu. Bustul lui Treford a fost îndepărtat în 1918.1886: Evreii din Buziaş şi-au construit Sinagoga, pe Strada Republicii nr. 25, predicator fiind Samuel Rosenfeld.1886: Cimitirul evreilor din Buziaş este situat în spatele celui catolic spre apus, acesta fiind în prezent în administrarea comunităţii evreieşti din Timişoara.1887: Johan Constantinovis a fost instalat primar la Buziaş până în 1897.1888: S-a plantat vie pe aproape tot dealul Silagiu cu un soi de viţă-de-vie adus din Franţa.1890: A luat fiinţă primul cor al agricultorilor din Buziaş, cor românesc condus de Ioan Folea - activist cultural.1893: S-a realizat prima electrificare în staţiunea Buziaş din iniţiativa lui Erno Schottola, administrator al staţiunii balneare.1893: Nicolaus Grand a fost decorat cu crucea de aur de către regele Austro-Ungariei, Franz Joseph, pentru meritele pe care le-a avut în dezvoltarea băilor Buziaş.1893: În curtea băii cu oglinzi s-a realizat primul bazin cu apă minerală caldă. Aceasta era încălzită la 18 grade Celsius de ţevile instalate. Era folosit şi ca bazin de înot pentru începători.1893: În Buziaş locuiau 2.600 de persoane în 520 de case.1894: Şcoala primară a ars complet, în 1 martie.1896: A fost dată în funcţiune prima linie ferată Timişoara - Buziaş, pentru ca Franz Joseph să călătorească cu trenul la Buziaş.1897: Delimitarea pe străzi a localităţii, în limba maghiară.1898: Primăvara s-au pavat cu cărămidă arsă mai multe străzi şi s-au montat 150 de stâlpi din lemn cu lămpi de petrol pentru iluminatul străzilor.1898: Între 2 şi 8 septembrie, la Buziaş a avut loc prima manevră militară, operaţiune condusă de Franz Joseph. Punctul de comandă se afla în viile staţiunii, unde a şi fost cazat Franz Joseph care a vorbit populaţiei adunată în faţa vilei de pe strada Avram Iancu colţ cu Strada Florilor. Slujba de începere a manevrei a avut loc la biserica romano-catolică, la ora 8. De acolo coloana a plecat pe dealul Silagiului.1899: S-a inaugurat şcoala cu etaj de de Strada Republicii, înlocuind-o pe cea arsă. Directorul şcolii a fost Franz Schlett. În acelaşi an s-a continuat şi plantarea platanilor în parc.1899: În 10 februarie s-a născut Ana Roza (Vasiliu), cântăreaţă de operă. Ea a studiat la şcoala nouă, iar ulterior a emigrat în Statele Unite ale Americii.1899: S-au instalat primele telefoane la Buziaş.1899: A fost intalat primar Johann Grundhauser, până în 1907.1900: La începutul anului, în Buziaş trăiau 2.847 de suflete.1900: Decanul Johann Kubitsek a fost numit preot la biserica romano-catilică, el fiind slujitorul bisericii vreme de 25 de ani.1900: S-a inaugurat clădirea cu turnul pompierilor, de pe strada Principală.1900: A apărut primul ziar local, al cărui redactor era Milos Dumitrovik.1900: S-a supraetajat clădirea din strada Gojdu.1906: Ziarul Timişorean \\Neuhe Zeitung\\ titra: \\Buziaşul ein Weltbad\\ (băi internaţionale).1911: Buziaşul este declarat staţiunea balneo-climaterică.1932: S-a construit prima capelă (bisericuţă) în dealul Silagiului de către proprietarii de vie (majoritatea bacovineni). În anul 2008 s-a refăcut de Fundaţia Buttenberg din Germania, căreia îi aparţin terenul din jur şi vila.Acestea sunt date şi amintiri scrise în limba germană în cartea buzieşeanului Franz Josef, care trăieşte în Germania.
Acţiuni culturale de anvergură
În acest an, Buziaşul va resimţi din plin viaţa culturală, o serie de manifestări importante fiind incluse în program. În 25 februarie, la Buziaş va avea loc o manifestare inedită: bal mascat.Acţiunea este organizată de primărie în colaborare cu Forumul Democrat German şi Societata de Tratament Balnear şi va cuprinde un spectacol de muzică populară, la finalul căruia vor fi premiate cele mai bune măşti.După Paşti, va exista o paradă-spectacol cu toate porturile naţionale (româneşti, şvăbeşti, maghiare şi rome), în final urmând a se acorda premii pentru cele mai autentice vechi şi frumoase costume populare.În perioada 30 mai - 4 iunie este programată Săptămâna Culturală Buzieşeană, în care vor avea loc spectacole de teatru şi film, la grădina în aer liber. În data de 3 şi 4 iunie sunt programate \Zilele veveriţei\, unde buzieşenii sunt invitaţi la un spectacol în care îşi va da concursul Filarmonica Banatul, dar şi un nume sonor din showbiz-ul naţional, Delia sau Andra.Săptămâna se încheie cu concursurile culinare şi cu premierea celor mai bune sarmale. În iulie, pe agenda culturală sunt prevăzute spectacole de folk, cu binecunoscuţi artişti ai genului: Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Nicu Alifantis. Tradiţionalul Festival al Papricaşului se va desfăşura în luna octombrie, iar în luna noiembrie va avea loc Balul seniorilor, o manifestare care s-a bucurat de un succes deosebit anul trecut, când a avut loc prima ediţie.

Foto: wikipedia.org

Sursa foto: banatsport.ro

Participare extrem de numeroasă la Festivalul Papricaşului şi Vinului


Cea de-a opta ediţie a Festivalului Papricaşului şi Vinului a fost un real succes. Participarea extrem de numeroasă este o dovadă în acest sens, peste 20.000 de vizitatori fiind prezenţi la eveniment. În ambele zile ale festivalului, a fost o atmosferă de mare sărbătoare, în care degustările culinare s-au împletit cu partea artistică. Nu mai puţin de 700 de artişti, solişti şi dansatori au asigurat un spectacol pe cinste, cu recitaluri şi demonstraţii care au încântat asistenţa. Cât despre preparatele culinare, acestea au fost prezente din belşug, într-o ofertă care a asigurat cele mai sofisticate gusturi: papricaş de vită, papricaş de porc, papricaş de oaie, cârnăciori, sărmăluţe, plăcinte, prăjituri, castane, vin, must şi multe alte bunătăţuri. Au fost două zile frumoase de toamnă, în care buzieşenii, dar şi oaspeţi veniţi din afară, s-au putut bucura şi petrece împreună. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia pentru Dezvoltarea Zonei Buziaş, în colaborare cu Primăria Buziaş şi cu Casa de Cultură Buziaş. Primarul Sorin Munteanu speră ca acest festival să capete o anvergură şi mai mare, în felul acesta fiind promovat oraşul.Este un lucru cert că acest festival a intrat deja în tradiţia oraşului. Avem acum un fenomen consacrat, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure, mai ales că s-a ajuns, iată, să avem şi participare internaţională. În felul acesta, reuşim să promovăm şi vinul, pentru că avem un potenţial viticol care nu trebuie neglijat``, a declarat primarul Buziaşului.